Feed on
Posts
Comments

Imi place iarna. Dar mai mult imi plac zilele de iarna in care te poti plimba, pe jos, pe strazile troienite ale Bucurestiului. Dupa zapada cazuta din belsug acum 10 zile, am iesit la plimbare prin centrul vechi, unde stradutele si casele au un farmec deosebit.

De aceea iubesc Bucurestiul, pentru momentele de liniste, pentru zonele placute privirii, pentru stradutele intortocheate, pentru cladirile masive ce pastreaza amprenta epocii in care s-au nascut, pentru casutele ce se insira cuminti, pentru parcurile impodobite de sarbatoare, pentru tot ce te face sa iesi din cotidianul unei zile in Capitala: trafic, agomeratie, mitocanie, blocuri ce slutesc pitorescul unor cartiere.

In plimbarea noastra, am traversat si Cismigiul care era impobobit de sarbatoare. Iata cum poate fi si Bucurestiul nostru frumos:

Si, dupa ce ingheti prin troiene, ce poate fi mai placut decat o oprire la Carul cu bere si o cana de vin fiert?

Life is wonderful!

Traim in Romania…

Paradoxul zilei de azi: sondajele spun adevarul, numaratoarea efectiva e fraudata. Are you kidding?

Astazi e o zi mare: vernisajul foto organizat de IAA si la care particip impreuna cu colegele mele de departament, Oana si Silvia. Evenimentul are loc astazi, de la 19.30, la sediul IAA, in incinta Teatrului Act (etaj 3).

Am expus la FotoGalerIAA 1 metru patrat de fotografii, majoritatea facute in calatorii, in care am surprins ineditul locurilor respective intr-o viziune pur personala.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Expozitia ne reuneste pe noi, cei care lucram in domeniul comunicarii si care avem fotografia ca pasiune.

Ma bucur mult sa particip la acest eveniment. Este al doilea prilej de expunere a fotografiilor personale, dupa participarea la o editie FotoGeografica.

Adevarul merge pe o linie inedita pe piata mass media romanesti: fara politica pe prima pagina, fara implicare partizana in campanie electorala. Subiecte de actualitate politica, relatate neutru pe o pagina. Nu comentarii, nu scandaluri mai mult sau mai putin iscate de ziaristi, nu orice actiune de nivel sub zero a politicienilor transformata in activitate cruciala pentru popor.

Demersul Adevarul este unul salutar. De cand am inceput cursurile de jurnalism, am aspirat la un ziar care sa se tina departe de culisele politicii si mai ales de slugarnicia la care te obliga fie patronatul, fie partizanatul liderilor de opinie ai ziarului, fie publicitatea cea de toate zilele pentru diferite institutii si comitii de stat.

Chiar daca acest lucru se va intampla doar pana la sfarsitul anului, avem o speranta. Avem incredere ca se poate produce o schimbare a perceptiei asupra a ceea ce isi doreste publicul de la un ziar. Poate ca se va schimba ceva in perceptia managerilor asupra liniei editoriale si va ramane o trasatura specifica publicatiei. Ii doresc asta ziarului Adevarul - multa independenta, in ciuda patronatului pe care il stim cu totii.

Oare cand vor observa ziaristii ca oamenii nu mai suporta balaceala politica de care avem parte in ziare si la tv zi de zi? Oare cand vor observa ca oamenii de valoare se indeparteaza tot mai mult de politica pentru a nu se intina? Oare cand vor admite ca circul politic duce la dezgust fata de orice implicare civica, de pilda fata de exprimarea legitima a votului?

Probabil ca sunt idealista.  Pentru ca imi doresc o presa mai profesionista, jurnalisti mai competenti, comentatori mai putin subiectiv-interesati si mai mult analitici, linii editoriale mai independente de factorul politic/patronal. Pentru ca vreau o tara condusa de politicieni carora le pasa - de noi, nu numai de ei.

Aspir la libertatea presei. Si sper sa nu raman cu acelasi gust amar ca atunci cand m-am decis ca nu vreau sa profesez in jurnalism in Romania.

Reintorcandu-ma dupa vacanta pe meleagurile noastre, dupa cateva zile de munca in care mi-am reintrat in ritm, revin si pe blog cu un subiect pe care voiam sa il postez de ceva vreme: un fotoreportaj la Targul Anticarilor de langa Parcul Kiseleff.

Lume multa, mai ales in weekend. Prima banda a Bulevardului Aviatorilor s-a transformat in parcare in decursul orelor lenese de sambata.

Desi este un targ al anticarilor, vezi si multe exponate care nu au nici o legatura cu tematica targului. Cred ca sunt unii expozanti pe care ii regasesti la toate tragurile, indiferent de profil.

Cosuri de nuiele, blanuri tip covor - de pus in fata semineului :) , palarii si alte mici obiecte artizanale pe care le poti gasi la tarabele cu asa zise suveniruri in zonele turistice romanesti:

 

 Vanzatoarea blonda zici ca e ruda cu Elena Udrea :), mai jos:

 

   

Cercei, margele si alte brizbrizuri de impodobit doamne si domnite:

 

Costume populare care nu par deloc second hand:

 

 Alti mici comercianti erau mai in ton cu produsele tip anticariat:

De cand am fost la targ ma tot intreb: de unde erau placutele acestea ?!

  A se vedea antiteza vechi-nou, DVD-urile tronand printre vechiturile de colectie:

 O statueta care m-a fascinat :)

 

 La plecare, o panorama asupra targului:

 

 Musterii, mai putini. Vizitatorii mai mult casca gura si se minuneaza de ce le mai trece oamenilor sa vina sa vanda.

Vacanta

 @ gettyimages

Pana pe 26 august.

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru ca am primit pe email o invitatie de participare la concursul “Vara virala” organizat de Realitatea Tv si pentru ca intr-adevar, imi place mult sa calatoresc, iata-ma in postura de concurent. Fotografiile cu care particip sunt facute vacanta trecuta, in Croatia.

Daca vreti sa ma votati sau macar sa vedeti unele dintre cele mai reusite imagini din Croatia, accesati acest link.

Vacanta si stele

Pe acelasi trend ca in postul anterior, reclamele pentru vacanta mai dau inca o data cu bata in balta. Cum radio Guerrilla mi-e prieten bun pe care il ascult destul de des si de mult acasa, ma pot delecta cu spoturi audio care mai de care. 

Asa am auzit spotul cu sloganul “mestesugit” in felul urmator: “o vacanta de 3 stele!”. Chiar daca as sta la un hotel de 3 stele, personal mi-as dori sa am o vacanta de 5 stele, adica sa ma simt bine, sa am parte de distractie si de relaxare la superlativ. Conditiile de cazare nu sunt totul intr-o vacanta. Si in nici un caz, nu sunt cele care dicteaza starea de bine.

Asadar, indemnul unora de a avea o vacanta de 3 stele nu ma face decat sa le zic: “de asta sa aveti voi parte, eu vreau o vacanta de 5 stele - chiar si de ar fi cu cortul!”

Mie nu imi plac lucrurile care nu sunt ce par a fi. Un produs de lux ar trebui sa aiba trasaturi intrinsece incontestabile din punct de vedere calitatii. Ar trebui sa ofere beneficii la un standard foarte ridicat. Si sa pretinda un cost pe masura. Luxul inseamna calitate foarte buna la un cost foarte ridicat.

De aceea, imi displace mesajul campaniei Paralela 45 al carei spot l-am vazut la tv de curand. “S-a ieftinit luxul!” spune reclama. Foarte bine, as spune eu, daca s-a ieftinit inseamna ca nu mai e de lux. Oximoronul de genul acesta, “lux ieftin” mi se pare total neinspirat.

Daca as fi in targetul premium al agentiei respective, acel public care da bani frumosi pentru servicii de lux, cu siguranta nu m-as uita la un “lux ieftin”. Iar daca as fi din publicul mediu, nu m-as uita la servicii de lux, fie ele si mai “ieftine”. Asadar, mesajul mi se pare ca se pierde undeva pe drum, intre 2 publicuri care nu au nimic de impartit.

Probabil doar criza financiara a putut naste astfel de “struto-camile” in peisajul publicitar.

Am vazut la noi multe reclame tip testimonial, mai ales cu vedete. Indiferent de domeniul in care activeaza, personalitatile respective si-au asociat imaginea si reputatia cu unul sau mai multe produse sau servicii. Multora li se potrivesc, cum ar fi Mihaela Radulescu si samponul Pantene sau Ilie Nastase si BRD. Altele insa.. lasa de dorit. Sau mai rau, te dezamageste personajul pe care il vedeai in cu totul alta postura sau pe care ti-l imaginai ca folosind un produs exact opus celui caruia i se face reclama.

Si aici as exemplifica cu noua reclama la ziarul Click in care Florin Piersic - un artist de mare clasa as zice - isi pune girul pentru o publicatie… tabloida. Vi l-ati imaginat vreodata pe actorul Florin Piersic citind Click si apreciindu-l drept “exceptional”? Eu recunosc ca, sincer, nu! Chiar NU…

Si mai mult decat atat sau mai rau de atat, ma simt dezamagita de marele actor care a ajuns sa aprecieze la superlativ o astfel de publicatie. Eu inteleg ca banii sunt importanti, ca mari actori au pensii de mizerie, dar mai ales cred ca asocierea imaginii personale cu ceva nepotrivit nu poate avea decat efecte negative pentru personalitatea in cauza.

Revenind la principiul testimonialului, intr-o astfel de reclama, esential mi se pare ca vedeta sa exprime un mesaj credibil si convingator. Sa nu te intrebi, ca un consumator inteligent ce esti, de unde pana unde X face reclama la asa ceva?

Rezultatul? Nici produsul nu se va vinde bine, pentru ca nu te face sa crezi in el, nici vedeta nu va castiga in imagine, pentru ca te vei simti pacalit.

« Newer Posts - Older Posts »

Obiectiv - Andreea Mira © 2010 All Rights Reserved.

Misty Look | Wordpress